incanescere
<cānēscō, cānuī, - 3.>Übersicht aller Übersetzungen
- weißgrau schimmernin-cānēscerein-cānēscere
Konjugation
Aktiv
Indikativ | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | 1. Person 1. incānēscō 2. Person 2. incānēscis 3. Person 3. incānēscit | 1. Person 1. incānēscimus 2. Person 2. incānēscitis 3. Person 3. incānēscunt |
Futur | 1. Person 1. incānēscam 2. Person 2. incānēsces 3. Person 3. incānēscet | 1. Person 1. incānēscemus 2. Person 2. incānēscetis 3. Person 3. incānēscent |
Imperfekt | 1. Person 1. incānēscebam 2. Person 2. incānēscebās 3. Person 3. incānēscebat | 1. Person 1. incānēscebāmus 2. Person 2. incānēscebātis 3. Person 3. incānēscebant |
Perfekt | 1. Person 1. incānuī 2. Person 2. incānuisti 3. Person 3. incānuit | 1. Person 1. incānuimus 2. Person 2. incānuistis 3. Person 3. incānuērunt |
Futur 2 | 1. Person 1. incānuerō 2. Person 2. incānueris 3. Person 3. incānuerit | 1. Person 1. incānuerimus 2. Person 2. incānueritis 3. Person 3. incānuerint |
Plusquamperfekt | 1. Person 1. incānueram 2. Person 2. incānuerās 3. Person 3. incānuerat | 1. Person 1. incānuerāmus 2. Person 2. incānuerātis 3. Person 3. incānuerant |
Konjunktiv | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | 1. Person 1. incānēscam 2. Person 2. incānēscās 3. Person 3. incānēscat | 1. Person 1. incānēscāmus 2. Person 2. incānēscātis 3. Person 3. incānēscant |
Imperfekt | 1. Person 1. incānēscerem 2. Person 2. incānēscerēs 3. Person 3. incānēsceret | 1. Person 1. incānēscerēmus 2. Person 2. incānēscerētis 3. Person 3. incānēscerent |
Perfekt | 1. Person 1. incānuerim 2. Person 2. incānueris 3. Person 3. incānuerit | 1. Person 1. incānuerimus 2. Person 2. incānueritis 3. Person 3. incānuerint |
Plusquamperfekt | 1. Person 1. incānuissem 2. Person 2. incānuissēs 3. Person 3. incānuisset | 1. Person 1. incānuissēmus 2. Person 2. incānuissētis 3. Person 3. incānuissent |
Imperativ | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | incānēsce! | incānēscite! |
Futur | 2. Person 2. incānēscito! 3. Person 3. incānēscito! | 2. Person 2. incānēscitōte! 3. Person 3. incānēscunto! |
Infinitiv | |
---|---|
Präsens | incānēscere |
Perfekt | incānuisse |
Futur | - |
Partizip | |
---|---|
Präsens | incānēscens, incānēscentis |
Futur | - |
Gerundium
Genitiv | incānēscendī |
---|---|
Dativ | incānēscendō |
Akkusativ | ad incānēscendum |
Ablativ | incānēscendō |
Supinum
- |