incanescere
<cānēscō, cānuī, - 3.>Übersicht aller Übersetzungen
- weißgrau schimmernin-cānēscerein-cānēscere
Konjugation
Aktiv
| Indikativ | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Präsens | 1. Person 1. incānēscō 2. Person 2. incānēscis 3. Person 3. incānēscit | 1. Person 1. incānēscimus 2. Person 2. incānēscitis 3. Person 3. incānēscunt |
| Futur | 1. Person 1. incānēscam 2. Person 2. incānēsces 3. Person 3. incānēscet | 1. Person 1. incānēscemus 2. Person 2. incānēscetis 3. Person 3. incānēscent |
| Imperfekt | 1. Person 1. incānēscebam 2. Person 2. incānēscebās 3. Person 3. incānēscebat | 1. Person 1. incānēscebāmus 2. Person 2. incānēscebātis 3. Person 3. incānēscebant |
| Perfekt | 1. Person 1. incānuī 2. Person 2. incānuisti 3. Person 3. incānuit | 1. Person 1. incānuimus 2. Person 2. incānuistis 3. Person 3. incānuērunt |
| Futur 2 | 1. Person 1. incānuerō 2. Person 2. incānueris 3. Person 3. incānuerit | 1. Person 1. incānuerimus 2. Person 2. incānueritis 3. Person 3. incānuerint |
| Plusquamperfekt | 1. Person 1. incānueram 2. Person 2. incānuerās 3. Person 3. incānuerat | 1. Person 1. incānuerāmus 2. Person 2. incānuerātis 3. Person 3. incānuerant |
| Konjunktiv | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Präsens | 1. Person 1. incānēscam 2. Person 2. incānēscās 3. Person 3. incānēscat | 1. Person 1. incānēscāmus 2. Person 2. incānēscātis 3. Person 3. incānēscant |
| Imperfekt | 1. Person 1. incānēscerem 2. Person 2. incānēscerēs 3. Person 3. incānēsceret | 1. Person 1. incānēscerēmus 2. Person 2. incānēscerētis 3. Person 3. incānēscerent |
| Perfekt | 1. Person 1. incānuerim 2. Person 2. incānueris 3. Person 3. incānuerit | 1. Person 1. incānuerimus 2. Person 2. incānueritis 3. Person 3. incānuerint |
| Plusquamperfekt | 1. Person 1. incānuissem 2. Person 2. incānuissēs 3. Person 3. incānuisset | 1. Person 1. incānuissēmus 2. Person 2. incānuissētis 3. Person 3. incānuissent |
| Imperativ | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Präsens | incānēsce! | incānēscite! |
| Futur | 2. Person 2. incānēscito! 3. Person 3. incānēscito! | 2. Person 2. incānēscitōte! 3. Person 3. incānēscunto! |
| Infinitiv | |
|---|---|
| Präsens | incānēscere |
| Perfekt | incānuisse |
| Futur | - |
| Partizip | |
|---|---|
| Präsens | incānēscens, incānēscentis |
| Futur | - |
Gerundium
| Genitiv | incānēscendī |
|---|---|
| Dativ | incānēscendō |
| Akkusativ | ad incānēscendum |
| Ablativ | incānēscendō |
Supinum
| - |