condecet
<decuit 2.; unpersönlichunpers>Komödie Com.Übersicht aller Übersetzungen
Konjugation
Aktiv
| Indikativ | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Präsens | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecet | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecent |
| Futur | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecēbit | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecēbunt |
| Imperfekt | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecēbat | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecēbant |
| Perfekt | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuit | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuērunt |
| Futur 2 | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuerit | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuerint |
| Plusquamperfekt | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuerat | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuerant |
| Konjunktiv | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Präsens | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condeceat | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condeceant |
| Imperfekt | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecēret | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecērent |
| Perfekt | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuerit | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuerint |
| Plusquamperfekt | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuisset | 1. Person 1. - 2. Person 2. - 3. Person 3. condecuissent |
| Imperativ | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Präsens | - | - |
| Futur | 2. Person 2. - 3. Person 3. - | 2. Person 2. - 3. Person 3. - |
| Infinitiv | |
|---|---|
| Präsens | condecēre |
| Perfekt | condecuisse |
| Futur | - |
| Partizip | |
|---|---|
| Präsens | condecēns, condecentis |
| Futur | - |
Gerundium
| Genitiv | condecendī |
|---|---|
| Dativ | condecendō |
| Akkusativ | ad condecendum |
| Ablativ | condecendō |
Supinum
| - |