Konjugation
Aktiv
Indikativ | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | 1. Person 1. concrēbrēscō 2. Person 2. concrēbrēscis 3. Person 3. concrēbrēscit | 1. Person 1. concrēbrēscimus 2. Person 2. concrēbrēscitis 3. Person 3. concrēbrēscunt |
Futur | 1. Person 1. concrēbrēscam 2. Person 2. concrēbrēscēs 3. Person 3. concrēbrēscet | 1. Person 1. concrēbrēscēmus 2. Person 2. concrēbrēscētis 3. Person 3. concrēbrēscent |
Imperfekt | 1. Person 1. concrēbrēscēbam 2. Person 2. concrēbrēscēbās 3. Person 3. concrēbrēscēbat | 1. Person 1. concrēbrēscēbāmus 2. Person 2. concrēbrēscēbātis 3. Person 3. concrēbrēscēbant |
Perfekt | 1. Person 1. concrēbruī 2. Person 2. concrēbruistī 3. Person 3. concrēbruit | 1. Person 1. concrēbruimus 2. Person 2. concrēbruistis 3. Person 3. concrēbruērunt |
Futur 2 | 1. Person 1. concrēbruerō 2. Person 2. concrēbrueris 3. Person 3. concrēbruerit | 1. Person 1. concrēbruerimus 2. Person 2. concrēbrueritis 3. Person 3. concrēbruerint |
Plusquamperfekt | 1. Person 1. concrēbrueram 2. Person 2. concrēbruerās 3. Person 3. concrēbruerat | 1. Person 1. concrēbruerāmus 2. Person 2. concrēbruerātis 3. Person 3. concrēbruerant |
Konjunktiv | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | 1. Person 1. concrēbrēscam 2. Person 2. concrēbrēscās 3. Person 3. concrēbrēscat | 1. Person 1. concrēbrēscāmus 2. Person 2. concrēbrēscātis 3. Person 3. concrēbrēscant |
Imperfekt | 1. Person 1. concrēbrēscerem 2. Person 2. concrēbrēscerēs 3. Person 3. concrēbrēsceret | 1. Person 1. concrēbrēscerēmus 2. Person 2. concrēbrēscerētis 3. Person 3. concrēbrēscerent |
Perfekt | 1. Person 1. concrēbruerim 2. Person 2. concrēbrueris 3. Person 3. concrēbruerit | 1. Person 1. concrēbruerimus 2. Person 2. concrēbrueritis 3. Person 3. concrēbruerint |
Plusquamperfekt | 1. Person 1. concrēbruissem 2. Person 2. concrēbruissēs 3. Person 3. concrēbruisset | 1. Person 1. concrēbruissēmus 2. Person 2. concrēbruissētis 3. Person 3. concrēbruissent |
Imperativ | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | concrēbrēsce | concrēbrēscite |
Futur | 2. Person 2. concrēbrēscitō 3. Person 3. concrēbrēscitō | 2. Person 2. concrēbrēscitōte 3. Person 3. concrēbrēscuntō |
Infinitiv | |
---|---|
Präsens | concrēbrēscere |
Perfekt | concrēbruisse |
Futur | - |
Partizip | |
---|---|
Präsens | concrēbrēscēns, concrēbrēscentis |
Futur | - |
Gerundium
Genitiv | concrēbrēscendī |
---|---|
Dativ | concrēbrēscendō |
Akkusativ | ad concrēbrēscendum |
Ablativ | concrēbrēscendō |
Supinum
- |