circumerrare
<ō, āvī, ātum 1.> (nachklassischnachkl.)Übersicht aller Übersetzungen
Konjugation
Aktiv
Indikativ | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | 1. Person 1. circumerrō 2. Person 2. circumerrās 3. Person 3. circumerrat | 1. Person 1. circumerrāmus 2. Person 2. circumerrātis 3. Person 3. circumerrant |
Futur | 1. Person 1. circumerrābō 2. Person 2. circumerrābis 3. Person 3. circumerrābit | 1. Person 1. circumerrābimus 2. Person 2. circumerrābitis 3. Person 3. circumerrābunt |
Imperfekt | 1. Person 1. circumerrābam 2. Person 2. circumerrābās 3. Person 3. circumerrābat | 1. Person 1. circumerrābāmus 2. Person 2. circumerrābātis 3. Person 3. circumerrābant |
Perfekt | 1. Person 1. circumerrāvī 2. Person 2. circumerrāvisti 3. Person 3. circumerrāvit | 1. Person 1. circumerrāvimus 2. Person 2. circumerrāvistis 3. Person 3. circumerrāvērunt |
Futur 2 | 1. Person 1. circumerrāverō 2. Person 2. circumerrāveris 3. Person 3. circumerrāverit | 1. Person 1. circumerrāverimus 2. Person 2. circumerrāveritis 3. Person 3. circumerrāverint |
Plusquamperfekt | 1. Person 1. circumerrāveram 2. Person 2. circumerrāverās 3. Person 3. circumerrāverat | 1. Person 1. circumerrāverāmus 2. Person 2. circumerrāverātis 3. Person 3. circumerrāverant |
Konjunktiv | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | 1. Person 1. circumerrem 2. Person 2. circumerrēs 3. Person 3. circumerret | 1. Person 1. circumerrēmus 2. Person 2. circumerrētis 3. Person 3. circumerrent |
Imperfekt | 1. Person 1. circumerrārem 2. Person 2. circumerrārēs 3. Person 3. circumerrāret | 1. Person 1. circumerrārēmus 2. Person 2. circumerrārētis 3. Person 3. circumerrārent |
Perfekt | 1. Person 1. circumerrāverim 2. Person 2. circumerrāveris 3. Person 3. circumerrāverit | 1. Person 1. circumerrāverimus 2. Person 2. circumerrāveritis 3. Person 3. circumerrāverint |
Plusquamperfekt | 1. Person 1. circumerrāvissem 2. Person 2. circumerrāvissēs 3. Person 3. circumerrāvisset | 1. Person 1. circumerrāvissēmus 2. Person 2. circumerrāvissētis 3. Person 3. circumerrāvissent |
Imperativ | Singular | Plural |
---|---|---|
Präsens | circumerrā! | circumerrāte! |
Futur | 2. Person 2. circumerrāto! 3. Person 3. circumerrāto! | 2. Person 2. circumerrātōte! 3. Person 3. circumerranto! |
Infinitiv | |
---|---|
Präsens | circumerrāre |
Perfekt | circumerrāvisse |
Futur | circumerrātūrum, am, um esse |
Partizip | |
---|---|
Präsens | circumerrāns, circumerrantis |
Futur | circumerrātūrus, a, um |
Gerundium
Genitiv | circumerrandī |
---|---|
Dativ | circumerrandō |
Akkusativ | ad circumerrandum |
Ablativ | circumerrandō |
Supinum
circumerrātum |